Catarg de vis târăsc prin humă.
Nici zbor, nici aruncări de pumă,
Ca stoluri pe un obelisc
Cuvinte vin, precum veneau
Pe fruntea sfântului Francisc.

În baltă, clisă şi gunoi,
Condeiu-mi bont întind şi-nmoi;
Nu sunt un artificier
Să-mi scriu prenumele pe cer.

Dar lectorii cu minte trează,
Vedea-vor cartea de-nnoptează,
Că putregaiul pe hârtie
Străluce ca o galaxie!