| Acasă » Fişiere » Poezii » Vasile Voiculescu | [ Adaugă o intrare nouă ] |
Luminatorul
| 07.01.2011, 22:32 | |
| Vasile Voiculescu Luminatorul Am fost ca nerodul din poveste Ce căra Soarele cu oborocul În casa-i fără uşi,fără ferestre… Şi-şi blestema întunerecul şi nenorocul. Ieşeam cu ciubărele minţii,goale,afară, În lumină şi pară, Şi când mi se părea că sunt pline, Intram,răsturnându-le-n mine. Aşa ani de-a rândul M-am canonit să car lumina cu gândul… Atunci ai trimis Îngerul Tău să-mi arate Izvorul luminii adevărate: El a luat în mâini securea durerii Şi-a izbit naprasnic,fără milă,pereţii. Au curs cărămizi şi moloz puzderii, S-a zguduit din temelii clădirea vieţii, Au curs lacrimi multe şi suspine, Dar prin spărtura făcută-n mine, Ca printr-un ochi de geam în zidul greu, Soarele a năvălit în lăuntrul meu. Şi cu el odată, Lumea toată… Îngerul luminător a zburat aiurea, Lăsându-şi înfiptă securea; Cocioaba sufletului de-atuncea însă-i plină De soare,de slavă şi de lumină. | |
| Vizualizări: 1833 | Descărcări: 0 | | |
| Total comentarii : 0 | |