Frunza verde de aluna!
Trece voinicul pe luna
Si codrul voios rasuna.
Trece hoţul haulind,
Pe carare coborand,
Din frunzis mereu pocnind.
Mai voinice, voinicele,
Ia-ti taiusul de plasele,
Pune mana pe oţele,
Ca se primbla pe potici
Trei desagi de irmilici
Si de galbeni venetici,

Iar in urma-le, calare,
Vine-o mandra fata mare,
Gatita pe maritare.

Ea-i mireasa unui crai
Si se duce cu alai
Peste munte, peste plai,
Dar copila-i amarata
C-a sa fie desparţita
De Moldova mult iubita.
Si in gandurile sale
Ea se roaga-amar cu jale
Ca sa-i iasa-un zmeu in cale…
Frunzuliţa de brad mica!
Iese hoţul din potica,
Singur, vesel, fara frica,
S-apoi zice: Cale buna!
Unde mergeţi impreuna,
Dragii mei, noaptea pe luna?
Decat la curtea craiasca,
Mai bine-n lunca hoţeasca,
Langa-o inima fraţeasca .
Frunza verde stejarel!
Hoţul pleaca sprintenel
Cu domniţa langa el.

Iarba creste-n calea lor
Si domniţa, scump odor,
Vesel calca pe covor.