Copiii lăi, m-au supălat
La glădinţă cu o veste,
Că Moş Clăciun, e o poveste,
Nu e, şi nu a ezigstat,

Că nu ale nici sănioală,
Nici balbă albă, nasu’ loşu,
Chial au şi lâs, că noaptea Moşu’
Pe coşu casei nu coboală ;

Am fost atât de indispus
Şi-am plâns cu laclimi suspinând,
Pe Moş Clăciun îl ştiu decând
Pe mine balza m-a adus,

Da’ ca să mă conving, am stat
Cu ochii mici sub plăpumioală,
Făcându-mă că dolm de-aseală
Să-l văd şi io măcal odat’ ;

Întl-un tâlziu, palcă plin vis,
L-am auzit în dolmitol
Pe la pălinţi, venind în zbol
Că ei aveau geamul deschis,

Tiptil apoi, s-a dus glăbit,
Tlecând plin hol cu sacu-i plin,
(Că i-am vazut umbla puţin)
La pomu’ male-mpodobit,

Sub cale-a pus Moşu’, galant
Şi giucălii şi ciocolată….
Vă povestesc io altădată
Că alţeva-i mai impoltant,

Că după ţe a fost el gata
Şi cum pe toate el le ştie,
A tlas din sticla de lachie
Pitită în balcon de tata,

S-a dus şi în bucătălie,
A tot cătat plin fligidel,
(Că nu i-e flică lui de gel)
Mâncând cu poftă din piftie

Şi tot tiptil a şi plecat,
Mai vesel palcă şi vioi,
Da’ milosea a ustuloi
Pe flunte când m-a sălutat,

Aşa că io, aş vlea să ştie
Copiii lăi, că Moş Clăciun
Ezigstă şi e tale bun……
Şi fălă să fac băşcălie,
Îi plaţe ţuica şi piftie….
Cledeţi-mă când io v-o spun !

P.S.
Am povestit ţe s-a-ntâmplat
Şi lu taticu’ şi mamica,
Şi flate, toată ziulica
Atât de mult s-au minunat !
Gata !