Acasă » Fişiere » IDEI DE AFACERI » Agricultura [ Adaugă o intrare nouă ]

Idei de afaceri: Quinoa, pseudo-cereala care se pretează la suprafeţe mici şi aduce 25.000 de euro la hectar
31.01.2015, 18:27

Quinoa ar fi putut ajunge în Europa acum 400 de ani, aşa cum s-a întâmplat cu porumbul, roşiile, şi multe alte culturi aduse de conchistadori din Lumea Nouă. Nu s-a întâmplat aşa pentru că europenii nu aveau nevoie de un substitut pentru grâu. Astăzi, quinoa este în trend și ar putea aduce profit rapid fermierilor români care au curajul să încerce această cultură.
La prima vedere pare o plantă exotică ce nu ar face față climatului din România, dar studiile recente au dovedit că quinoa este rezistentă și, fiind extrem de recomandată de nutriționiști, este și profitabilă.
Studiile, realizate cum altfel dacă nu de „cercetătorii britanici”, nu contenesc să îi scoată în evidenţă proprietăţile care contribuie la reducerea riscurilor de îmbolnăvire cu …(lista e lungă, foarte lungă, de la formarea tumorilor posibil maligne, a accidentelor vasculare, etc). Fireşte, această cerere în creştere a dat de lucru producătorilor. Urmaşii amerindienilor din Anzi au ieşit din sărăcie reluând una dintre cele mai răspândite culturi agricole practicate de strămoşii lor înainte de venirea lui Columb, Cortez şi a altor „civilizatori”.
Era venerată ca „mama tuturor grânelor”
Quinoa este o pseudo-cereală, fiind înrudită nu cu grîul, ci cu spanacul şi sfecla. Cultivarea sa a început acum 4.000 de ani, în Anzi, incaşii depinzând într-o măsură atât de mare de ea încât o considerau „mama tuturor grânelor” şi o venerau ca divinitate. Potrivit ritualurilor care însoţeau muncile agricole la popoarele pre-columbiene, împăratul-preot, Marele Inca era cel care semăna în fiecare an primele seminţe de quinoa, utilizând nişte ţăruşi de aur. Conchistadorii spanioli nu au apreciat quinoa pentru utilizarea generală pe care i-o dădeau incaşii – făină pentru panificaţie – aveau în Lumea Nouă deja alte culturi generoase sub acest aspect.
Quinoa se cultiva în climatul răcoros din munţi, iar transformarea ei în făină, presupunea un procedeu laborios, care începea cu decorticarea cojii cu gust extrem de amar şi continua cu uscarea. Coloniştii spanioli au distrus culturile de quinoa oriunde au considerat că pot utiliza terenurile agricole într-un mod mai eficient. La rândul lor, amerindienii au încetat să o cultive, preferând să cumpere cereale adevărate disponibile odată cu venirea „omului alb”.
Redescoperită în ultimii 30 de ani, i-a scos pe urmașii incașilor din sărăcie
Quinoa a fost redescoperită în ultimii 30 de ani. În mare parte meritul le aparţine antropologilor implicaţi în studiul culturii incaşe, care au vrut să afle nu doar ce plante cultivau aceştia pentru a se hrăni ci şi ce aport nutritiv le aduceau ele.
S-a descoperit astfel că quinoa era un super-aliment, cu un conţinut de proteine complete de 14% din masă (seminţe), peste cel al cerealelor sau pseudo-cerealelor, bogată în fibre, fosfor, magneziu, fier şi calciu.
Această descoperire a atras imediat atenţia nutriţioniştilor care au formulat primele comenzi privind reluarea producţiei de quinoa în ţările din Anzi. Peste noapte, o noapte de câteva secole, în anii 1990, quinoa a devenit noua cultură profitabilă care a alungat sărăcia şi a îmbunătăţit viaţa multor comunităţi.
„Pâinea” celor cu intoleranță față de gluten și lactoză
O soluţie nutritivă generoasă pentru cei cu intoleranţă faţă de gluten şi lactoză, quinoa a devenit dintr-un „moft” dietetic, „pâinea cea de toate zilele” pentru destul de mulţi europeni, americani, japonezi şi chinezi cu astfel de probleme.
Cererea a ajuns la un nivel care impune extinderea producţiei pentru a se asigura o aprovizionare continuă, lucru care încurajează apariţia altor producători pe lângă ţările andine.
Ar fi greu de făcut acest lucru? Ar fi mult mai uşor decât s-ar putea crede. Quinoa se adaptează în orice climat temperat răcoros, unde temperatura variază între -3 grade Celsius (unele soiuri rezistând chiar şi la temperaturi mai mic) şi +35 grade Celsius. În afara perioadei de înflorire trece cu bine şi peste episoade de îngheţ (e drept nu de ger puternic). Poate fi cultivată până la 4.000 de metri altitudine, dar nu este o prizonieră a munţilor. Quinoa are nevoie de sol nisipos, bine uscat cu salinitate moderată şi pH între 6 şi 8,5 – este o plantă robustă care nu are nevoie de un sol foarte bogat în nutrienţi.
Prețul s-a triplat în ultimii 10 ani. A ajuns la 10 euro pe kilogram
Sînt foarte multe varietăţi de quinoa, care corespund diferitelor particularităţi de climat – practic într-o anumită „bandă” fiecare cultivator îşi poate alege ceva potrivit pentru el.
Quinoa a început să fie aclimatizată în America de Nord şi Europa occidentală, cu rezultate bune. Cultivarea fiind făcută pe suprafeţe mici şi cu puţină mecanizare – datorită particularităţilor plantei şi, cel mai adesea, din raţiuni de marketing, în condiţii de agricultură ecologică.
Preţul quinoa (oare cum o fi declinarea la genitiv, dativ?) s-a triplat în ultimii 10 ani, iar experţii aşteptă ca această tendinţă să se păstreze. Preţul unui kilogram de quinoa este în jur de 10 euro kilogramul, iar planta oferă un randament la hectar asemănător grâului – 2,5 tone (media la nivel global)… rezultă 25.000 de euro per hectar.

Categorie: Agricultura | Adăugat de: IonDarii
Vizualizări: 718 | Descărcări: 0 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar