Un pionier al cultivării de quinoa Ernie a început să recolteze în 1984, iar astăzi continuă să aibă la fermă 100-130 de hectare cu această pseudo-cereală lipsită de gluten. Tot ce produce este vândut instant în fiecare an, dar recunoaște că nu își poate da seama dacă el este foarte descurcăreț sau pur și simplu există o cerere mare pe piață.
„Ce recoltăm și ce plantăm sunt două chestiuni diferinte”, spune el, subliniind că, din cauza a vântului, a zăpezilor, a insectelor, își ia o „marjă” de pierderi anuale. „Există atatea probleme ce pot apărea. Fiecare cultură anuală este diferită”, recunoaște americanul, citat de capitalpress.com. De exemplu, anul trecut, din cele 120 de hectare, a scos recoltă doar din 70, restul fiind compromise total.
Ernie crede că potențialul pieței de quinoa este uriaș și a crescut exponențial în ultimii ani. Totuși, quinoa rămâne o cultură dificilă de gestionat, deși se pretează foarte bine și la suprafețe mici și mijlocii.
Chiar și în SUA, nu mulți fermieri se încumetă să renunțe la soia, porumb sau grâu pentru a însămânța cu quinoa. „Spre deosebire de plantele pe care s-au făcut cercetări zonale de aclimatizare, la quinoa nu e destul doar să însămânțezi și apoi să nu îți pese prea mult. E nevoie să verifici mereu ce se întâmplă în câmp”, atrage atenția Ernie.
Începutul este un risc asumat
Ca un prim sfat pentru fermierii români ce își doresc să se apuce de afaceri cu quinoa, Ernie New le transmite că, la început, să se cultive doar pe suprafețe și în cantități ce pot fi trecute de la început la pierderi. „Asta pentru că s-ar putea să nu vă iasă din prima așa cu scrie la carte”, potrivit lui Ernie New. „Dacă îți eprmiți să plantezi pe 40 de hectare fără să aștepți nici un venit de acolo, este un început bun. Dacă aveți rate la bancă și acel teren trebuie să producă bani siguri, atunci nu riscați”, îi mai îndeamnă New pe fermieri.
De cealaltă parte, Tony McCammon, un apreciat dascăl de la Universitatea din Idaho nu a avut norocul lui Ernie New atunci când s-a apucat de cultivat quinoa în 2011.
Ușor de confundat cu buruienile
„Am făcut totul pe dos”, declara specialistul presei americane. Echipa sa a plantat quinoa în mai, așa că plantele au trebuit să se lupte din start cu toate buruienile și nici temperatura solului nu era suficient de ridicată pentru a permite germinarea. Mai mult, pentru că și-au dorit să crească doar quinoa sălbatică, fermierlor le-a fost greu să deosebească planta de ierburile spontane. „Greșeala cea mai mare a fost că nu am luat măsuri pentru a alimina câteva buruieni specifice zonei”, spune profesorul. chiar dacă în primul an nu a făcut mare-brânză, el a decis să persevereze și a convins și fermierii din Idaho să treacă și quinoa pe lista culturilor de rotație. „Este o piață uriașă pentru această pseuso-cereală fără gluten. Dacă se obține sămânță certificată, business-ul este deja demarat ca fiind profitabil. Este mare cerere de sămânță”, este analiza specialistului.
De altfel, piața de unde se importă în prezent sămânța de quinoa este, așa cum cere tradiția, America de Sud, iar Bolivia și Peru dețin supremația. Cele mai prolifice ferme de quinoa sunt în munți, acolo unde planta își găsește condițiile ideale. La nivel de populație locală, quinoa cunoaște însă o scădere a consumului, devenind tot mai scumpă pentru urmașii vechilor civilizații din America de Sud.
Prețul a crescut enorm în ultimii ani
Pe piața americană, lucrurile stau invers. Dacă acum câțiva ani, prețul unui kilogram de quinoa era comparabil cu al orezului, acum tariful a crescut de până la zece ori dacă produsul este produc în condiții ecologice.
Quinoa este foarte sensibilă la căldură și temperaturi zilnice de peste 35 de grade au condus, în SUA, la compromiterea totală culturii. O altă provocare a fermierilor americani a fost ploaia. Dacă sunt precipitații de toamnă, acestea pot înmuia semințele dure și le pot declanșa încolțirea. Totuși, deși pare dificilă, quinoa are o particularite: se adaptează ușor, de la an la an. Așa se face că, potrivit fermierului Frank Morton din Portland, a asistat la înghețarea plantelor, ca apoi, după dezgheț, să își continue dezvoltarea. Agricultorul american recomandă zona muntoasă ca fiind favorabilă culturilor de quinoa.
Eticheta „Fără gluten” a fost aprobată de autoritățile din SUA
După îndelungi dispute, Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA, faimoasa FDA, a anunțat zilele trecute că aprobă folosirea și etichetarea cu expresia „Gluten Free” (Fără Gluten) pentru produsele ce se încadrează acestei norme. Printre „câștigători” se numără atât americanii ce au intoleranță la gluten, dar și fermierii și distribuitorii de quinoa, care sunt convinși că noile etichete vor atrage și mai mulți clienți.