prea multă carne în noi
prea mult sânge
inima – o maşină de carne
care înghite şi vomită
lichidul trădător

binele, decis cu zarul
la ruleta aleşilor zilei
ce cade de sus
se topeşte sau curge
nu satură nicio burtă flămândă

stau în faţa lumii ca în faţa oglinzii mele
nu am nicio întrebare pentru ea
aglomerări de atomi sunt de ambele părţi
purtaţi de clinamenul generator

e un păcat dacă
vreau mai mult decât jerfa
de pe altarul cărnii ?
sfinţii au trecut prin cer
şi au curbat universul în icoană

unde eşti suflete
să te pot întâlni ?
măcar să ştiu ce mă va trăda
cu sărutul
pe buza căzută
în legea materiei
vânate de muţenie

I’m not okay
nu m-a ales nimeni
să prefac apa stătută în vin

sângele îmi curge heraclitian prin vene
aşa cum morile
sunt învârtite de vântul fără nume